ai voie, din când în când, să mănânci după șase,
să adormi cu negru la ochi,
să te trezești în mijloc de zi,
să cauți toate ciocolatele în toate dulapurile,
să te-ntinzi pe jos cu ochii prinși în tavan,
să te prefaci că ești la mare și gresia rece-i nisip ud,
ai voie să dai skip principiilor,
dar numai din când în când,
după vreo despărțire de gagic,
ce se credea buric
de pamânt, dar azi dacă te-nervezi
transformi tot Globul în cub Rubick
și până se prind ăștia de schemă
tu ești moartă, renăscută și mutată-n cealaltă extremă,
râzând, jucând, dominând.
superb 🙂
ApreciazăApreciază