MARTIE, OPT.

Unele zile nu sunt zilele mele,

Sunt zilele lumii,

Iar eu exist în ele.

Viața se-ntâmplă oricum și oricând,

Nu te-așteaptă pe tine

Să oprești alarma și să cobori din pat,

S-apeși butonul care prepară cafeaua,

Să-ți speli și întinzi părul,

Să-ți pui rujul roșu mat

Și să ieși din casă devreme,

Atât de devreme încât șoferul să nu trebuiască s-o calce,

În intersecție să nu te amețească mașini din toate sensurile,

La radio să nu intre reclame,

La pontator să nu fie 9 și 10 minute,

Viața să mai prindă și ea roșu la semafor,

Să stăm toți în coloană în spatele ei,

Să fredonăm refrenul ăla care să ne rămână în minte toată dimineața.

Dar unele dimineți nu sunt diminețile mele,

Nici zile,

Săptămâni,

Sau luni.

Poți pierde ani și viața oricum s-ar întâmpla,

Oricum și mai ales oricând,

Chiar și-n cele mai nepotrivite momente.

Unele zile, pur și simplu, nu sunt zilele mele,

Chiar dacă ele pică într-o zi de martie, opt.