NU-ȚI RISIPI AROMA

Să ai o mamă. Să ai un tată. Să ai un OM care să-ți fie CASĂ. Afară să plouă, iar în bucătărie să fie cald. Să faci cafea pentru prietenii tăi și copiii lor să alerge pe lângă voi. Să te bucuri de preaplinul care ți-a fost dat. Să îți împarți aroma doar cu cei apropiați inimii .

În liceu am citit articolul „Nu-ți risipi aroma” într-o revistă creștină. Se distribuia gratuit adolescenților, iar dacă titlul mă atrăgea, citeam orice. M-a urmărit multă vreme această expresie. Să nu îți risipești aroma.

M-a urmărit atât de mult până m-a ajuns din urmă.

Și am îmbrățișat-o.

După 32 de ani și multe încercări, știu exact formula finală pentru aroma mea. Unii o găsesc înțepătoare, deja trecută sau prea comună – pentru aceia, aroma nu se mai risipește.

Alții o asociază cu mirosul de acasă, liniște, somn și iubire – pe aceia, aroma îi va inunda neîncetat.

Mai sunt apoi aceia ale căror arome se îmbină atât de natural cu cu aroma mea – sunt cei care au rămas și pentru care sunt atât de recunoscătoare. Pentru că din timpul care trece, îmi place cine rămâne.

Vă mulțumesc pentru gânduri și arome!

Să nu le risipiți .