La coadă la Mega, dar, desigur, și la semafor până se înverzește roșul, în baia din mall, știi, după ce ți-ai spălat mâinile, acțiune ce chiar ar trebui făcută, asta cu spălatul, o încurajez, că multă lume n-o face. Nu, serios, fără vrajă, am văzut cu ochii mei oameni de la pipi, direct la papa.... Citește în continuare →
„Cu o moarte toți suntem datori” te resemnezi și repeți asta mecanic cum repeți și alte clișee românești fără să mai stai să le analizezi, le zici așa, ca pe bandă. Cu o moarte toți suntem datori, nu neg asta, dar cum se face atunci că omul moare într-o zi de cel puțin zece ori?... Citește în continuare →
Prin multe mode am trecut și multe stiluri am schimbat din '90 și până acum, ca să m-opresc la teniși, blugi și bluze negre. Și-mi pun mâinile-n cap și cu greu m-abțin să nu-l chiar dau de vreun perete când, prin poze vechi, mă găsesc cu trei eșarfe fosforescente în jurul gâtului, de parcă-l purtam... Citește în continuare →
Nu-mi bate cu pumnul în ușă duminică dimineața să-mi spui că hainele de pe sfoară-s uscate, nu. Nu mă deranja. Lasă că am eu altă definiție despre uscat. A ta e eronată. Nu e bună, nu știi, nu... Lasă-mă să mai dorm duminică dimineața. Hainele mi le adun singură. Nu sta în fața ușii mele,... Citește în continuare →
Mă trezesc în ploaie de câteva zile, ploaie, nu zăpadă, nu lapoviță, ploaie. Apă. Parcă pământului îi e sete, c-a băut azi-noapte până târziu te miri pe unde și-acum e mahmur și-are gura uscată. Ploaie, nu zăpadă în decembrie, că poate suntem murdari și-ntâi ne curățăm, dup-aia ne-mbrăcam în alb. Sigur suntem murdari, am făcut... Citește în continuare →
Cât încă eram în grădiniță să zicem că se acceptau fazele astea. Aveam o pungă de jeleuri sau ciocolată, le împărțeam cu prietena cea mai bună, veselie pe felie, desenam, coloram, ne jucam de-a vecinele, apoi ea mă trăda pentru o altă vecină care avea „mai fain în casă” și nu se mai jucau și... Citește în continuare →
Erau la noi la bloc niște copii nu neaparat deștepți grămadă, dar șmecheri. Adică știau ce să zică să se scoată din orice situație sau să te blocheze. Erau isteți totuși. Dacă te contraziceai cu ei, indiferent pe ce temă, dacă nu știu, tu ziceai că Charizard nu-i chiar așa bun ca Arcanine păi s-a... Citește în continuare →
Prea mult simt, prea multe haine fără loc în dulap, prea mult albastru pe limbă de la prea mult Decasept. Prea mult mă plâng, poate pentru că-s prea bolnavă și am prea multe zile în convalescență. Prea mult tușesc, prea frig în mine, prea mi-e dor de tine. Prea multe borcane de Nutella pline de... Citește în continuare →
Un blog de Nekta Ioana Dedu 