Eram toți veseli și hazlii, aseară, când am ieșit din Argentin. Ce cuvânt nostim și plin de haz „hazliu” ăsta! Nu cred că-l mai folosește multă lume, deci să ne bucurăm de el cu toții, până mai putem, în această circumstanță, lol. Lol este verișorul mai tinerel al hazliului și înlocuitorul său în multe cazuri. Totul este foarte funny și lejer când pleci din Argentin. Poate de la noul cidru sau poate pentru că-ți merge mintea brici, ajungi să discuți taman despre argentiniana Natalia Oreiro, să vezi coincidență, și hitul copilăriei – Cambio Dolor. Claudia jură că își va pune piesa când ajunge acasă, dar eu pot să jur că a uitat. Le amintesc că Naty nu era deloc nașpa, ea filmând chiar și un clip la Castelul Bran, cu ocazia vizitei pe la noi. Bogdan nu se lasă și duce discuția la extrem spunând că acum la Bran există și un tur al Nataliei Oreiro.
– Au făcut și un traseu la Bran, dacă vrei poți să mergi fix pe unde a mers Natalia, a dus el discuția la extrem.
A fost un comentariu deosebit de hazliu și plin de haz. Cum ne balansam noi când pe stânga, când pe dreapta, din cauza brizei, nicidecum a cidrului, ne apare-n față un copil de vreo doi ani în cizme de cauciuc. Era cu părinții și alți copii, umblau așa, lela, în gașcă. Noi, care mai de care, în teniși, sandale, balerini, espadrile – încălțați potrivit sezonului. Le dau coate amicilor mei, și, fără că puștiulică să m-audă, zic:
– Ne pregatim de inundații?
Izbucnim toți în râs, remarca fiind una funny și asfaltul unul foarte uscat, bătând înspre deshidratare. De dimineață însă, karma gumilastică mi-a copt-o! Mi-a dat apă să-mi inunde gura țipătoare. A plouat toată duminica o ploaie continuă, cu nori de somn, băltoace-n drum și apă nu în teniși, apă-n șosete. Pentru necunoscători, apa-n șosete este o senzație barbară, de neîncercat sau experimentat acasă. Acesta se cheamă procesul de transformare al hazului în necaz și să fie a dracului aia care-și mai permite pe viitor glume cu băieței.
__________________________
Scris de Nekta ♥.
Delicioasaa!! :)) Dar te-alinti „umpic” . Nu mai bine sa ne ude in tenisi si sandale, decat in octombrie-noiembrie sau februarie, pe gecile nerezistente la apa si dupa care astepti o vesnicie verificand pe scaunul pe care l-ai proptit aproape de calorifer, daca s-au zvantat toate straturile..? La sosetele ude, le pui frumos 2 clesti de rufe colorati si le dai la afar’ la aer pe sarma din balcon, ca sa nu le arunci asa umejoare in cosul cu rufe ;))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Desigur că m-alint, dar eu, săgetătoare fiind, sunt tare rea de frig la picioare! :)) Și-n august stau în casă cu ciorapi de lână. Te pup!
ApreciazăApreciază